Prima intalnire

Aveam 16 ani cand am iesit prima data in larg ca pasager, cu un vas mic de croaziera daca poti sa-i spui asa, mai degraba era un vapor de protocol al unei foste companii de navigatie. Se sarbatoreau 100 de ani de la infiintarea companiei respective. Imi amintesc ca era destul de dragut. Incepuse sa-mi placa ideea cum ar fi sa colind lumea pe mare.
M-am linistit imediat cand vasul a inceput sa iasa din portul Constanta. Simteam cum totul se misca si iti cerea ceva efort ca sa iti mentii echilibrul. Fiind un vas mic se misca destul pentru mine la vremea aceea si, desi marea era linstita nu luasem in calcul ca mai exista si hula (miscare ondulatorie a suprafetei marii). Ma durea capul ingrozitor si simteam nevoia sa mananc! Mai tarziu am descoperit ca raul de mare se manifesta in mai mai multe moduri: stari de voma, somn, foame, indispozitie. In ceea ce ma priveste mie imi era foame.
Bucuros ca mai scapasem de durerea de cap am iesit pe punte sa simt putin briza marii. A trebuit sa fiu atent pe unde ma plimb mai ales datorita faptului ca la unii raul de mare se manifesta "ca la el acasa" in forma cea mai grava, adica stari de voma ! Nu am apucat sa vad comanda acelui vas, desi nu cred ca intelegeam prea multe daca o vedeam, in schimb ma atrageau zgomotele de la masina. Am incercat sa cobor in sala de masini care era foarte mica dar m-am oprit in capul scarilor. Un val de caldura ma izbea in fata! Clar ! Nu aveam ce cauta acolo jos.
Dupa patru ore de mars dus intors pe ruta portul Tomis - Midia Navodari am acostat la mal. M-am bucurat nespus de mult ca simteam pamantul sub picioare din nou ! Sentimentul acesta il am de fiecare data cand cobor pe uscat. Asa am inceput sa iubesc pamantul ! Senzatia e minunata ! Am plecat incantat de aceasta aventura cu speranta ca nu va fi ultima!
Peste 8 ani aveam sa ma intalnesc din nou cu EA !