Tokyo (numit anterior Edo) este capitala statului si sediul Palatului Imperial de mai bine de 400 de ani, preluand acest rol de la Kyoto. Numele sau inseamna „Capitala din Est“ si metropola de astazi a cuprins, cu timpul, intreaga suprafata a prefecturii cu acelasi nume (un fel de judet), incluzand 23 de sectoare, 31 de orase-satelit si 8 sate, dar si mai multe insule din Pacific. Orasul propriu-zis acopera cam o treime din zona metropolitana si are aproximativ 8 din cele 12 milioane de locuitori ai metropolei. A fost de doua ori, in 1923 si 1945, spulberat la propriu de cutremurul Great Kanto si de raidurile americane, insa a fost reconstruit de fiecare data, ajungand sa detina recordurile de cea mai populata zona metropolitana (35 de milioane de locuitori cu tot cu suburbiile din prefecturile invecinate), cel mai scump metru patrat de cladire (1,5 milioane de dolari), cei mai multi pasageri deserviti de un metrou, cel mai mare PIB al unei zone metropolitane. In mai multe randuri s-a incercat mutarea capitalei din Tokyo, pentru a incetini dezvoltarea de-a dreptul exploziva a zonei si pentru a stimula alte regiuni, insa ideea nu a gasit suficienti sustinatori. Pentru turisti, orasul reprezinta un real spectacol, viata tumultuoasa din centrul aglomerat contrastand cu linistea din parcurile pentru care japonezii au facut un cult (sunt peste 20 de parcuri tematice sau memoriale, Ueno Park fiind cel mai mare).
Cultura japoneza isi expune valorile in palatele si templele dedicate familiilor imperiale sau religiei budiste, principalul obiectiv de acest gen fiind, fara indoiala, Kokyo, resedinta Imparatului Akihito.
Pe locurile urmatoare ale listei se afla, la mica distanta, Palatul Meiji Shrine si Templul Sensoji, in egala masura reprezentative. Traditiile nipone pot fi admirate in timpul festivalurilor ce se desfasoara pe strazile, in parcurile sau in pietele orasului, tematica acestora fiind mai putin importanta atata vreme cat de fiecare data (cel putin unul pe luna) costumele traditionale, mastile si carele alegorice umplu de satisfactie turistii.
Iar daca nostalgiile Parisului sunt prezente cumva in mintea vizitatorilor, acestia isi pot permite sa descopere versiunea japoneza a celebrului Tour Eiffel, numita simplu Tokyo Tower, acesta fiind ridicat in 1958 de municipalitatea aflata in cautarea unui simbol al orasului. Turnul are cu 8 metri mai mult decat Eiffel, este cea mai inalta constructie din Japonia si permite accesul turistilor la toate cele patru niveluri ale sale, unde se afla un acvariu imens, un muzeu de ceara, o galerie de arta si un observator cu o panorama de 360 de grade catre oras (iar daca vremea e buna, se poate observa Muntele Fuji). Ceva mai mici, dar potrivite pentru fotografii sunt Tokyo Metropolitan Government Building Observatory si renumitul Rainbow Bridge, construit deasupra golfului Tokyo.
4 comments:
frumos si interesant, ca orice lucru despre japonia. si observ ca ti-ai revenit dupa zbor!
astept in continuare sa scrii despre locurile pe care le vezi, sper sa-ti faci un obicei din asta!
Frumos grait-ai, bace constantean.
Se pare ca zborul nu a fost ase de obositor si nu ti-a zdruncinat gandurili de artist mariner.
In cele cateva insiruiri de cuvinte "peticite" cu pozie din zona nipona ne-ai convins de frumusetili de acolo.
Cand iti mai permite timpul te astept cu noi impresii pe ... 16 mm.
Japonia a fost intotdeauna plina de farmec si mister pentru mine. O lume in care tehnologia se imbina cu traditii milenare atat de frumoase si diferite de ale noastre. Chiar daca am vazut mare parte din Europa, sper sa ajung si eu pe acolo cat de curand. Si multumiri pentru povestea experientei tale.
salut!:) am vazut ca ai adsense pe blogul tau, as fi interesata daca ai vrea sa facem schimb de "clickuri"...sa intru pe site-urile de pe blogul tau, si tu sa intri pe ale mele, daca vrei, oricum ar fi, astept un raspuns te rog.
blog-ul meu este: www.a-better-view.blogspot.com
si de acelasi lucru e interesat si cel ce are blog-ul: vladbarbu.blogspot.com
multumesc!
Post a Comment